LITURGHIA DARURILOR MAI INAINTE SFINȚITE

(Introducere: Pentru că nu exista nicăieri pe internet această Sf. Liturghie din postul Paștelui, o doamnă care a fost și cântăreț bisericesc, a considerat că ar  fi bine să punem această slujbă, spre a fi de folos și altor persoane care doresc să o folosească, fie spre învățătură, fie spre slujbă și slava lui Dumnezeu. Mulțumiri doamnei Căpriceanu Elena Diana din Drăgășani, jud. Vâlcea pentru efort). 

LITURGHIA DARURILOR MAI ÎNAINTE SFINȚITE 

a Sf .Grigorie Dialogul † 

 Analogul cu psaltirea şi sfeşnicul aprins în mijlocul bisericii. 

 P: Binecuvîntată este Împărăţia Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. 

S: Amin. Slavă Ţie Dumnezeul nostru, slavă Ţie. Împărate ceresc mângâietorule Duhul Adevărului, Care pretutindenea ești si toate le plinesti, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino si Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea, și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule... (de 3 ori). Slavă... Şi acum... Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curațește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tau. Doamne miluieşte (de 3 ori). Slavă... Şi acum... Tatăl nostru... 

 P: Că a Ta este Împărăţia și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. 

 S: Amin. Doamne miluieşte (de 12 ori). Slavă... Şi acum... Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu. Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos Împăratul nostru Dumnezeu. Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru. Psalmul 103 Binecuvintează, suflete al meu pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte! Întru strălucire şi în mare podoabă Te-ai îmbrăcat, Cel ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină; Cel ce întinzi cerul ca un cort, Cel ce acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui; Cel ce pui norii suirea Ta, Cel ce umbli peste aripile vânturilor; Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri, şi pe slujitorii Tăi pară de foc; Cel ce ai întemeiat pământul pe întărirea lui, şi nu se va clătina în veacul veacului. Adâncul ca o haină este îmbrăcămintea Lui, peste munţi vor sta ape. De certarea Ta vor fugi, de glasul tunetului Tău se vor înfricoşa. Se suie munţi şi se coboară văi, în locul în care le-ai întemeiat. Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece, şi nici nu se vor întoarce să acopere pământul. Cel ce trimiţi izvoare în văi, prin mijlocul munţilor vor trece ape. Se vor adăpa toate fiarele câmpului, asinii sălbatici setea îşi vor potoli. Peste acelea păsările cerului vor locui; din mijlocul stâncilor vor da glas. Cel ce adăpi munţii din cele mai de deasupra ale Tale, din rodul lucrurilor Tale se va sătura pământul. Cel ce răsari iarbă dobitoacelor, şi verdeaţă spre trebuinţa oamenilor, ca să scoată pâine din pământ, şi vinul veseleşte inima omului,ca să veselească faţa cu untdelemn, şi pâinea inima omului o întăreşte. Se vor sătura copacii câmpului, cedrii Libanului pe care i-ai sădit. Acolo păsările îşi vor face cuib, locaşul cocostârcului în chiparoşi. Munţii cei înalţi adăpost cerbilor, stâncile scăpare iepurilor. Ai făcut luna spre vremi; soarele şi-a cunoscut apusul său. Ai pus întuneric şi s-a făcut noapte, când vor ieşi toate fiarele pădurii. Puii leilor mugesc ca să apuce şi să ceară de la Dumnezeu mâncarea lor. A răsărit soarele şi s-au adunat şi în culcuşurile lor se vor culca. Va ieşi omul la lucrul său şi la lucrarea sa până seara. Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut, s-a umplut pământul de zidirea Ta.Marea aceasta este întinsă şi largă; acolo se găsesc târâtoare, cărora nu este număr,vietăţi mici şi mari. Acolo corăbiile umblă; balaurul acesta pe care l-ai zidit, ca să se joace în ea. Toate către Tine aşteaptă ca să le dai hrană la bună vreme; dându-le, vor aduna. Deschizând mâna Ta, toate se vor umple de bunătăţi, dar întorcându-Ţi faţa Ta, se vor tulbura. Vei lua duhul lor şi se vor sfârşi şi în ţărână se vor întoarce. Vei trimite Duhul Tău şi se vor zidi şi vei înnoi faţa pământului. Fie slava Domnului în veac! Se va veseli Domnul de lucrurile Sale. Cel ce caută spre pământ şi-l face de se cutremură; Cel ce se atinge de munţi şi fumegă. Voi cânta Domnului în viaţa mea, voi cânta Dumnezeului meu cât voi fi. Plăcute să-i fie cuvintele mele, iar eu mă voi veseli de Domnul. Lipsească păcătoşii de pe pământ şi cei fără de lege, ca să nu mai fie. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul. Iarăşi: Soarele şi-a cunoscut apusul său. Ai pus întuneric şi s-a făcut noapte. Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut! Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfîntului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Aliluia, aliluia, aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule. Aliluia, aliluia, aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule. Aliluia, aliluia, aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie. 

 P: Ectenia mare: Cu pace Domnului să ne rugăm... Că Ție se cuvine.... 

 S: Amin. Citeţul: Citeşte Starea 1 din Catisma 18 (din Psaltirea aşezată pe analog în mijlocul bisericii). PSALMUL 119 1. Către Domnul am strigat când m am necăjit și m a auzit. 2. Doamne, izbăvește sufletul meu de buzele nedrepte și de limba vicleană. 3. Ce se va da ție și ce vei câștiga de la limba vicleană? 4. Săgeți ascuțite cu cărbuni aprinși, trase de Cel puternic. 5. Vai mie, că pribegia mea s a prelungit, că locuiesc în corturile lui Chedar! 6. Mult a pribegit sufletul meu. 7. Cu cei ce urau pacea, făcător de pace eram; când grăiam lor, se luptau cu mine în zadar. PSALMUL 120 1. Ridicat am ochii mei la munți, de unde va veni ajutorul meu, 2. Ajutorul meu de la Domnul, Cel ce a făcut cerul și pământul. 3. Nu va lăsa să se clatine piciorul tău, nici nu va dormita Cel ce te păzește. 4. Iată, nu va dormita, nici nu va adormi Cel ce păzește pe Israel. 5. Domnul te va păzi pe tine; Domnul este acoperământul tău, de a dreapta ta. 6. Ziua, soarele nu te va arde, nici luna noaptea. 7. Domnul te va păzi pe tine de tot răul; păzi va sufletul tău. 8. Domnul va păzi intrarea ta și ieșirea ta de acum și până în veac. PSALMUL 121 1. Veselitu m am de cei ce mi au zis mie: «În casa Domnului vom merge!». 2. Stăteau picioarele noastre în curțile tale, Ierusalime! 3. Ierusalimul, cel ce este zidit ca o cetate, ale cărei porți sunt strâns unite. 4. Că acolo s au suit semințiile, semințiile Domnului, după legea lui Israel, ca să laude numele Domnului. 5. Că acolo s au așezat scaunele la judecată, scaunele pentru casa lui David. 6. Rugați vă pentru pacea Ierusalimului și pentru îndestularea celor ce te iubesc pe tine. 7. Să fie pace în întăriturile tale și îndestulare în turnurile tale. 8. Pentru frații mei și pentru vecinii mei grăiam despre tine pace. 9. Pentru casa Domnului Dumnezeului nostru am dorit cele bune ție. PSALMUL 122 1. Către Tine, Cel ce locuiești în cer, am ridicat ochii mei. 2. Iată, precum sunt ochii robilor la mâinile stăpânilor lor, precum sunt ochii slujnicei la mâinile stăpânei sale, așa sunt ochii noștri către Domnul Dumnezeul nostru, până ce Se va milostivi spre noi. 3. Miluiește ne pe noi, Doamne, miluiește ne pe noi, că mult ne am săturat de defăimare,4. Că prea mult s a săturat sufletul nostru de ocara celor îndestulați și de defăimarea celor mândri. PSALMUL 123 1. De n ar fi fost Domnul cu noi, să spună Israel! 2. De n ar fi fost Domnul cu noi, când s au ridicat oamenii împotriva noastră, 3. De vii ne ar fi înghițit pe noi, când s a aprins mânia lor împotriva noastră. 4. Apa ne ar fi înecat pe noi, șuvoi ar fi trecut peste sufletul nostru. 5. Atunci ar fi trecut peste sufletul nostru valuri înspăimântătoare. 6. Binecuvântat este Domnul, Care nu ne a dat pe noi spre vânare dinților lor. 7. Sufletul nostru a scăpat ca o pasăre din cursa vânătorilor; cursa s a sfărâmat și noi ne am izbăvit. 8. Ajutorul nostru este în numele Domnului, Cel ce a făcut cerul și pământul. Apoi: Slavă...

 S: Şi acum... Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ție Dumnezeule Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ție Dumnezeule Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție! 

 P: Ectenia mică. Că a Ta este stăpânirea... Citeţul: Citeşte Starea 2 din Catisma 18 (din Psaltirea aşezată pe analog în mijlocul bisericii). PSALMUL 124 O cântare a treptelor 1. Cei ce se încred în Domnul sunt ca muntele Sionului; nu se va clătina în veac cel ce locuiește în Ierusalim. 2. Munți sunt împrejurul lui și Domnul împrejurul poporului Său, de acum și până în veac. 3. Că nu va lăsa Domnul toiagul păcătoșilor peste soarta drepților, ca să nu și întindă drepții întru fărădelegi mâinile lor. 4. Fă bine, Doamne, celor buni și celor drepți cu inima; 5. Iar pe cei ce se abat pe căi nedrepte, Domnul îi va duce cu cei ce lucrează fărădelegea. Pace peste Israel! PSALMUL 125 1. Când a întors Domnul robia Sionului, ne am umplut de mângâiere. 2. Atunci s a umplut de bucurie gura noastră și limba noastră de veselie; atunci se zicea între neamuri: «Mari lucruri a făcut Domnul cu ei!». 3. Mari lucruri a făcut Domnul cu noi: ne a umplut de bucurie. 4. Întoarce, Doamne, robia noastră, cum întorci pâraiele spre miazăzi. 5. Cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucurie vor secera. 6. Mergând, mergeau și plângeau, aruncând semințele lor, dar venind, vor veni cu bucurie, ridicând snopii lor. PSALMUL 126 1. De n ar zidi Domnul casa, în zadar s ar osteni cei ce o zidesc; de n ar păzi Domnul cetatea, în zadar ar priveghea cel ce o păzește. 2. În zadar vă sculați dis de dimineață, în zadar vă culcați târziu voi, care mâncați pâinea durerii, dacă nu v ar da Domnul somn, iubiți ai Săi. 3. Iată, fiii sunt moștenirea Domnului, răsplata rodului pântecelui. 4. Precum sunt săgețile în mâna celui viteaz, așa sunt copiii părinților tineri. 5. Fericit este omul care și va umple casa de copii; nu se va rușina când va grăi cu vrăjmașii săi în poartă. PSALMUL 127 1. Fericiți toți cei ce se tem de Domnul, care umblă în căile Lui. 2. Rodul muncii mâinilor tale vei mânca. Fericit ești; bine ți va fi! 3. Femeia ta, ca o vie roditoare, în laturile casei tale; fiii tăi, ca niște vlăstare tinere de măslin, împrejurul mesei tale. 4. Iată, așa se va binecuvânta omul, cel ce se teme de Domnul. 5. Te va binecuvânta Domnul din Sion și vei vedea bunătățile Ierusalimului în toate zilele vieții tale. 6. Și vei vedea pe fiii fiilor tăi. Pace peste Israel! PSALMUL 128 1. De multe ori s au luptat cu mine din tinerețile mele, să spună Israel! 2. De multe ori s au luptat cu mine, din tinerețile mele, și nu m au biruit. 3. Spatele mi au lovit păcătoșii, întins au nelegiuirea lor; 4. Dar Domnul Cel drept a tăiat grumajii păcătoșilor. 5. Să se rușineze și să se întoarcă înapoi toți cei ce urăsc Sionul.6. Facă se ca iarba de pe acoperișuri, care, mai înainte de a fi smulsă, s a uscat, 7. Din care nu și a umplut mâna lui secerătorul și sânul său, cel ce adună snopii, 8. Și trecătorii nu vor zice: «Binecuvântarea Domnului fie peste voi!» sau: «Vă binecuvântăm în numele Domnului!» Apoi: Slavă... 

 S: Şi acum... Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ție Dumnezeule Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ție Dumnezeule Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție! 

 P: Ectenia mică. Că Bun și Iubitor... Citeţul: Citeşte Starea 3 din Catisma 18 (din Psaltirea aşezată pe analog în mijlocul bisericii). PSALMUL 129 1. Dintru adâncuri am strigat către Tine, Doamne! Doamne, auzi glasul meu! 2. Fie urechile Tale cu luare aminte la glasul rugăciunii mele. 3. De Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi?4. Că la Tine este milostivirea. 5. Pentru numele Tău, Te am așteptat, Doamne; așteptat a sufletul meu spre cuvântul Tău, 6. Nădăjduit a sufletul meu în Domnul, din straja dimineții până în noapte. Din straja dimineții să nădăjduiască Israel spre Domnul. 7. Că la Domnul este milă și multă mântuire la El 8. Și El va izbăvi pe Israel din toate fărădelegile lui. PSALMUL 130 1. Doamne, nu s a mândrit inima mea, nici nu s au înălțat ochii mei, nici n am umblat după lucruri mari, nici după lucruri mai presus de mine, 2. Dimpotrivă, mi am smerit și mi am domolit sufletul meu, ca un prunc înțărcat de mama lui, ca răsplată a sufletului meu. 3. Să nădăjduiască Israel în Domnul, de acum și până în veac! PSALMUL 131 1. Adu Ți aminte, Doamne, de David și de toate blândețile lui. 2. Cum s a jurat Domnului și a făgăduit Dumnezeului lui Iacov: 3. Nu voi intra în locașul casei mele, nu mă voi sui pe patul meu de odihnă, 4. Nu voi da somn ochilor mei și genelor mele dormitare și odihnă tâmplelor mele, 5. Până ce nu voi afla loc Domnului, locaș Dumnezeului lui Iacov. 6. Iată am auzit de chivotul legii; în Efrata l am găsit în țarina lui Iaar. APOI CU GLAS RAR ȘI MAI RIDICAT: 7. Intra vom în locașurile Lui, închina ne vom la locul unde au stat picioarele Lui. Când sfârșește de rostit „picioarele Lui”, din altar sună clopoţelul, și în tăcere toți îngenunchem; când din altar sună clopoţelul a doua oară, ne ridicăm şi se citeşte mai departe. 8. Scoală Te, Doamne, întru odihna Ta, Tu și chivotul sfințirii Tale. 9. Preoții Tăi se vor îmbrăca cu dreptate și cuvioșii Tăi se vor bucura. 10. Din pricina lui David, robul Tău, să nu întorci fața unsului Tău. 11. Juratu S a Domnul lui David adevărul și nu l va lepăda: «Din rodul pântecelui tău voi pune pe scaunul tău, 12. De vor păzi fiii tăi legământul Meu și mărturiile acestea ale Mele, în care îi voi învăța pe ei și fiii lor, vor ședea până în veac pe scaunul tău». 13. Că a ales Domnul Sionul și l a ales ca locuință Lui.14. «Aceasta este locuința Mea în veacul veacului. Aici voi locui, că l am ales pe el. 15. Roadele lui le voi binecuvânta foarte; pe săracii lui îi voi sătura cu pâine. 16. Pe preoții lui îi voi îmbrăca cu izbăvire și cuvioșii lui cu bucurie se vor bucura. 17. Acolo voi face să răsară puterea lui David, gătit am făclie unsului Meu. 18. Pe vrăjmașii lui îi voi îmbrăca cu rușine, iar pe dânsul va înflori sfințenia Mea». PSALMUL 132 1. Iată acum ce este bun și ce este frumos, decât numai a locui frații împreună! 2. Aceasta este ca mirul pe cap, care se coboară pe barbă, pe barba lui Aaron, care se coboară pe marginea veșmintelor lui. 3. Aceasta este ca roua Ermonului, ce se coboară pe munții Sionului, că unde este unire, acolo a poruncit Domnul binecuvântarea și viața până în veac. PSALMUL 133 1. Iată, acum binecuvântați pe Domnul toate slugile Domnului, care stați în casa Domnului, în curțile casei Dumnezeului nostru.2. Noaptea ridicați mâinile voastre spre cele sfinte și binecuvântați pe Domnul. 3. Te va binecuvânta Domnul din Sion, Cel ce a făcut cerul și pământul. Apoi: Slavă... 

 S: Şi acum... Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ție Dumnezeule Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ție Dumnezeule Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție! 

 P: Ectenia mică. Că Tu ești Dumnezeul nostru, Dumnezeu care miluiești și mântuiești... Se iau analogul şi sfeşnicul. 

 S: Amin. Şi cântă Doamne strigat-am... (pe glasul stihirilor din Triod) Psalmul 140 Primele 2 stihuri se cântă pe larg, adică sihiraric. 1. Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă; ia aminte la glasul rugăciunii mele, când strig către Tine. 2. Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfă de seară. Stihurile următoare se cântă mai repede, adică irmologic. 3. Pune Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire, împrejurul buzelor mele. 4. Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi dezvinovăţesc păcatele mele; iar cu oamenii cei care fac fărădelege nu mă voi însoţi cu aleşii lor. 5. Certa-mă-va dreptul cu milă şi mă va mustra, iar untdelemnul păcătoşilor să nu ungă capul meu; că încă şi rugăciunea mea este împotriva vrerilor lor. 6. Prăbuşească-se de pe stâncă judecătorii lor. Auzi-se-vor graiurile mele că s-au îndulcit, 7. Ca o brazdă de pământ s-au rupt pe pământ, risipitu-s-au oasele lor lângă iad. 8. Căci către Tine, Doamne, Doamne, ochii mei, spre Tine am nădăjduit, să nu iei sufletul meu. 9. Păzeşte-mă de cursa care mi-au pus mie şi de smintelile celor ce fac fărădelege. 10. Cădea-vor în mreaja lor păcătoşii, ferit sunt eu până ce voi trece. Stihiri pe 10 ... (după indicația Tipicului) 10 . Scoate din temniţă sufletul meu, ca să se mărturisească numelui Tău. ........ 9. Pe mine mă aşteaptă drepţii, până ce-mi vei răsplăti mie. ........... 8. Dintru adâncuri am strigat către Tine, Doamne! Doamne, auzi glasul meu! ............. 7. Fie urechile Tale cu luare-aminte la glasul rugăciunii mele. ............ 6. De Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi?, că la Tine este milostivirea. ............. 5. Pentru numele Tău, Te-am aşteptat, Doamne; aşteptat-a sufletul meu spre cuvântul Tău, nădăjduit-a sufletul meu în Domnul. .............. 4. Din straja dimineţii până în noapte, din straja dimineţii să nădăjduiască Israil spre Domnul. ............... Următoarele 3 stihuri se cântă cu Stihurile Sfântului de la Minei 3. Că la Domnul este mila şi multă mântuire la El, şi El va izbăvi pe Israel din toate fărădelegile lui. ................ 2. Lăudaţi pe Domnul toate neamurile; lăudaţi-L toate popoarele. ................ 1. Că s-a întărit mila Lui peste noi şi adevărul Domnului rămâne în veac. ................ Slavă..., Şi acum... (stihira din Minei sau Triod) Preotul face Vohod cu cădelnița sau cu Ev.la Sfinții cu polieleu apoi zice: 

 P: Înţelepciune drepţi. 

 S: Lumină lină ... Lumină lină a sfintei slave a Tatălui ceresc, Celui fără de moarte, a Sfântului, Fericitului, Iisuse Hristoase. Venind la apusul soarelui, văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu. Vrednic ești în toată vremea a fi lăudat de glasuri cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel de dai viață, pentru aceasta lumea Te mărește, lumea Te mărește. Se așează Sfeşnicul între uşile impărăteşti și de el se atârnă cădelniţa. 

 P: Să luăm aminte. Pace tuturor. 

 S: Şi duhului tău. Prochimen ... din Triod ........... 

 P: Înţelepciune. 

 S: De la FACERE citire. 

 P: Să luăm aminte.

 S: Prima paremie ... din Triod ........ 

 P: Înţelepciune. Prochimen ... din Triod ........... 

 Diaconul sau Strana: Porunciţi. 

 P: Înţelepciune drepţi. Lumina lui Hristos luminează tuturor. Preotul ridică sfeşnicul ... Apoi se ia sfeşnicul! 

 S: De la PILDE citire. 

 P:Să luăm aminte. 

 S: A doua Paremie ... din Triod ........ 

 Preotul: cîntă: Să se îndrepteze... Să se îndrepteze Rugciunea mea ca tămâia înaintea Ta, ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară. 

 S: Repetă aceeaşi cântare. Preotul rosteşte stihurile rânduite, iar strana răspunde cu aceeaşi cântare pe scurt Să se îndrepteze ... (de 4 ori). 1. Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă; ia aminte la glasul rugăciunii mele, când strig către Tine. 2. Pune Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire, împrejurul buzelor mele. 3. Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi dezvinovăţesc păcatele mele; 4. Slavă... La Şi acum..., 

PREOTUL cântă iar pe larg prima parte (Să se îndrepteze...) , iar strana răspunde cu sfârșitul (Ridicarea mîinilor mele...) APOI ATÂT PREOTUL CÂT ȘI CREDINCIOȘII FAC TREI METANII MARI ( la ultimele trei cuvinte) Dacă e sărbătoare, se citește Apostolul și Ev. Ectenia cererii stăruitoare 

 P: Să zicem toţi, din tot sufletul şi din tot cugetul nostru să zicem. 

 S: Doamne miluiește 

 P: Doamne, Atotstăpânitorule, Dumnezeul părinţilor noştri, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte. 

 S: Doamne miluiește

 P: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.

 S: Doamne miluiește x 3 

 P: Încă ne rugăm pentru PreaSfinţitul Părintele nostru (N) şi pentru toţi fraţii noştri cei întru Hristos. 

 S: Doamne miluiește x 3 

 P: Încă ne rugăm pentru binecredinciosul popor român de pretutindeni, pentru conducătorii țării noastre, pentru mai marii orașelor și ai satelor și pentru iubitoare de Hristos oaste, pentru sănătatea şi mântuirea lor. 

 S: Doamne miluiește x 3 

 P: Încă ne rugăm pentru fraţii noştri: preoţi, ieromonahi, ierodiaconi, diaconi, monahi şi monahii şi pentru toţi cei întru Hristos fraţi ai noştri. 

 S: Doamne miluiește x 3 

 P: Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii ctitori ai sfânt locaşului acestuia şi pentru toţi cei mai dinainte adormiţi părinţi şi fraţi ai noştri drept măritori creştini, care odihnesc aici şi pretutindeni. S: Doamne miluiește x 3 

 P: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, lăsarea şi iertarea păcatelor robilor lui Dumnezeu enoriaşi, ctitori şi binefăcători ai sfântului locaşului acestuia. 

 S: Doamne miluiește x 3 

 P: Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri şi fac bine în sfântă si întru tot cinstită biserica aceasta, pentru cei ce se ostenesc, pentru cei ce cântă şi pentru poporul ce stă înainte şi aşteaptă de la Tine mare şi bogată milă.

 S: Doamne miluiește x 3 

 P: Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă îţi înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. 

 S: Amin Ectenia celor chemați ... 

 P: Rugaţi-vă, cei chemaţi, Domnului. 

S: Doamne miluiește 

 P: Cei credincioşi, pentru cei chemaţi să ne rugăm, ca Domnul să-i miluiască pe dânşii. 

 S: Doamne miluiește 

 P: Să-i înveţe pe dânşii cuvântul adevărului 

 S: Doamne miluiește 

 P: Să le descopere lor Evanghelia dreptăţii. 

 S: Doamne miluiește 

 P: Să-i unească pe dânşii cu Sfânta Sa Sobornicească şi Apostolească Biserică. 

 S: Doamne miluiește 

 P: Mântuieşte, miluieşte, apară şi păzeşte pe dânşii, Dumnezeule, cu Harul Tău.

 S: Doamne miluiește 

 P: Cei chemaţi, capetele voastre Domnului să le plecaţi. 

 S: Ție Doamne 

 P: Ca şi aceştia împreună cu noi să slăvească Preacinstitul şi de mare cuviinţă numele Tău: al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. 

 S: Amin 

 P: Ectenia pentru cei care se pregătesc pentru luminare... (din miercurea săptamanii a 4-a) 

 P: Că Tu ești luminarea noastră... Ectenia întâi pentru cei credincioși... 

 P: Câți suntem credincioși, iară și iară cu pace, Domnului să ne rugăm.

 S: Doamne miluiește 

 P: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește pe noi, Dumnezeule, cu harul Tău. 

 S: Doamne miluiește 

 P: Înțelepciune! Că Ție se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor 

 S: Amin 

 P: Iară și iară în pace, Domnului să ne rugăm 

 S: Doamne miluiește 

 P: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește pe noi, Dumnezeule, cu harul Tău 

 S: Doamne miluiește 

 P: Înțelepciune! După darul Hristosului Tău, cu Care împreună eşti binecuvântat, cu preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. 

 S: Amin HERUVIC Acum puterile cereşti împreună cu noi nevăzut slujesc, că, iată, intră Împăratul slavei... SE SUNĂ CLOPOȚELUL ȘI ÎNGENUNCHEM, ÎN LINIȘTE. Preotul și diaconul ies cu Sfintele Daruri. După intrarea cu Sfintele Daruri, se sună din nou clopoțelul, ne ridicăm și continuăm cântarea ... Cu credinţă şi cu dragoste să ne apropiem, ca părtaşi vieţii veşnice să ne facem. Aliluia, Aliluia, Aliluia LA FINAL, atât în altar cât și credincioșii FAC TREI METANII MARI (la ultimele trei cuvinte) 

 P: Să plinim rugăciunea noastră cea de seară Domnului... 

 S: Doamne miluieste 

 P: Și ne învrednicește...a Te chema Tată pe Tine Dumnezeul ceresc şi să zicem... 

 S: Tatăl nostru. 

 P: Că a Ta este împărăţia ... 

 S: Amin 

 P: Pace tuturor... 

 S: Și duhului Tău 

 P: Capetele voastre, Domnului să le plecați 

 S: Ție Doamne 

 P: Cu harul și cu îndurările și cu iubirea de oameni a Unuia-Născut Fiului Tău, cu Care ești binecuvântat, împreună cu Preasfântul și bunul și de viață făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. 

 S: Amin 

 P: Să luăm aminte! Sfintele cele mai înainte sfințite, vouă sfinților! 

 S: Unul Sfânt, unul Domn Iisus Hristos, întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin ............ CHINONICUL Gustați și vedeți că bun este Domnul. Aliluia, Aliluia, Aliluia 

 P: Cu frică de Dumnezeu cu credință și cu dragoste, să vă apropiați 

 S: Binecuvânta-voi pe Domnul în toată vremea, pururea lauda Lui îi gura mea 

 S: Trupul lui Hristos primiți, primiți și din izvorul cel fără de moarte gustați. Aliluia, Aliluia, Aliluia (dacă sunt credincioși care se împărtășesc) 

 P: Mântuiește Dumnezeule poporul Tău și binecuvintează moștenirea Ta. 

 S: Pâinea cea cerească și paharul vieții gustați și vedeți că bun este Domnul. Aliluia, Aliluia, Aliluia. 

 P: Totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor 

 S: Amin Să se umple gurile noastre de lauda Ta, Doamne, ca să lăudăm slava Ta; că ne-ai învrednicit pe noi a ne împărtăși cu Sfintele, cele fără de moarte, preacinstitele și de viață făcătoarele Tale Taine. Întărește-ne pe noi întru sfințenia Ta; toată ziua să ne învățăm dreptatea Ta. Aliluia, Aliluia , Aliluia. 

 P: Drepți primind dumnezeieștile, sfintele, preacuratele, nemuritoarele, cereștile și de viață făcătoarele, înfricoșătoarele lui Hristos Taine, cu vrednicie să mulțumim Domnului. 

S: Doamne miluiește 

 P: Mântuiește, miluiește și ne păzește pe noi, Dumnezeule, cu harul Tău. 

S: Doamne miluiește 

 P: Ziua toată desăvârșită, sfântă, în pace și fără de păcat cerând, pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

 S: Ție, Doamne 

 P: Că Tu ești sfințirea noastră și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. 

 S: Amin 

 P: Cu pace să ieșim 

 S: Întru numele Domnului 

 P: Domnului să ne rugăm 

S: Doamne miluiește 

 P: Cel ce binecuvintezi pe cei ce Te binecuvintează, Doamne, și sfințești pe cei ce nădăjduiesc întru Tine, mântuiește poporul Tău și binecuvântează moștenirea Ta. Plinirea Bisericii Tale o păzește; sfințește pe cei ce iubesc podoaba casei Tale; Tu pe aceștia îi preamărește cu dumnezeiască puterea Ta; și nu ne lăsa pe noi cei ce nădăjduim întru Tine. Pace lumii Tale dăruiește, bisericilor Tale, preoților, și la tot poporul Tău. Că toată darea cea bună și tot darul desăvârșit de sus este, pogorând de la Tine, Părintele luminilor, și Ție mărire și mulțumire și închinăciune înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor 

 S: Amin 

 S: Fie Numele Domnului binecuvântat, de acum și până-n veac. (x3) 

 APOLISUL P: Binecuvântarea Domnului peste voi toți cu al Său Har si cu a Sa iubire de oameni, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. 

 S: Amin 

 P: Slavă Ție, Hristoase Dumnezeule, nădejdea noastră, slavă Ție. 

 S: Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește, preacucernice părinte binecuvintează. 

 P: Binecuvântarea Domnului să fie peste voi toți cu al său har și cu a Sa iubire de oameni, totdeauna acum și în vecii vecilor. 

S: Amin. 

Martisor in crestinism : Maica Domnului,ocrotitoare si model al Mamei Crestine

Martisor in crestinism : Maica Domnului,ocrotitoare si model al Mamei Crestine "Bucură-te, floarea nestricăciunii;...

Posted by Luca Siia on 1 Martie 2016

Cursuri chitara 06.03.2016

"Si eu vreau sa invat!" Continuand proiectul parohial "Si eu vreau sa invat!" pe care il desfasuram in parteneriat cu...

Posted by Stoica Daniel on 6 Martie 2016

Calatorind impreuna cu Dumnezeu - Cand ? Unde? si Cu ce folos?-

Calatorind impreuna cu Dumnezeu - Cand ? Unde? si Cu ce folos?-Un nou pelerinaj organizat in 9 parohii din Protoieria...
Posted by Luca Siia on 10 Martie 2016

TRADITII SI OBICEIURI IN SAPTAMANA MARE

7 aprilie, 14:08   Ionuț Cataramă

Creştinii ortodocşi au intrat deja în Săptămâna Patimilor şi ţin cont de vechile tradiţii în Săptămâna Mare. Începând cu ziua de Florii (Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului) se intră în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită şi Săptămâna Mare, în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.

Află care sunt cele mai cunoscute tradiţii în Săptămâna Mare, dar şi ce anume este interzis să faci în această perioadă.

Nu se doarme în Joia Mare
Nu se doarme în Joia Mare! În credinţa populară, cine doarme în această zi, Joia Mare, va fi leneş tot anul. De asemenea, se spune că aceste persoane nu vor reuşi să ducă un lucru la bun sfârşit, chiar dacă sarcina e una destul de uşor de îndeplinit.

Se ţine post negru în Vinerea Mare
Credincioşii cred că, dacă ţin post negru în Vinerea Seacă, vor fi feriţi de rele şi vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Oamenii din Moldova şi Bucovina cred că dacă ţin post negru se vor vindeca de bolile de piele. Acestea sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute tradiţii în Săptămâna Mare.

Se trece pe sub masă
Credincioşii care merg la biserică în Vinerea Mare pot trece în genunchi pe sub masa cu Sfântul Epitaf, pentru a le fi iertate păcatele. Trecerea pe sub Masă simbolizează şi coborârea în mormânt a Mântuitorului.

Nu se merge la frizer în Vinerea Mare
Nu se merge la frizer în Vinerea Mare! Superstiţioşii evită să se tundă în Vinerea Mare, întrucât se tem că le va muri cineva din familie. Există, însă, şi zone din Moldova, de exemplu, unde oamenii cred că vor fi feriţi de durerile de dinţi, dacă merg la frizer în această zi. Iată care sunt cele mai vechi tradiţii în Săptămâna Mare!

Spălatul pe faţă după Învierea Domnului
În prima zi de Paşte, dimineaţa, în unele zone din ţară s-a păstrat datina spălării pe faţă cu apa dintr-un vas în care s-a pus un ou înroşit, o monedă de argint sau un fir de busuioc. Conform obiceiului, pentru a fi frumoşi şi îmbujoraţi tot anul, credincioşii îşi freacă apoi ambii obraji cu oul roşu. Bătrânii cred că toţi acei care ciocnesc ouă în prima zi de Paşte se vor întâlni şi pe lumea cealaltă. Potrivit tradiţiei, cei mănâncă un ou cu două gălbenuşuri îşi vor găsi ursitul până la sfârşitul anului. Ţineţi cont de toate aceste tradiţii în Săptămâna Mare!

Imagini cu ctitorii bisericii

Aşezarea bisericii la poalele plantate cu vii, de sub dealul Oltului, aici unde Tudor din Vladimir, alături de oştile greceşti, au opus rezistenţă puhoiului turcesc ce venea din stânga Oltului, nu este întâmplătoare. Întemeietorul ei, căpitanul GIURA a făcut parte din oastea lui Tudor şi drept mulţumire lui Dumnezeu pentru victoriile purtate, a ridicat acest sfânt locaş Domnului între anii 1818-1824. Pe aici a trecut Tudor Vladimirescu şi câţiva dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu conduşi de Preda Drugănescu alături de eterişti au opus rezistenţă trupelor otomane. Ca omagiu al evenimentelor petrecute la Drăgăşani s-a ridicat, în anul 1884 în parcul din centrul oraşului Drăgăşani, un monument comemorativ. Revoluţia din 1848 ridică la luptă întreaga Oltenie, o parte a locuitorilor din Drăgăşani, aflându-se în armata revoluţionară de la Troianu (în prezent cartier al municipiului Râmnicu Vâlcea) condusă de Gheorghe Magheru fostul căpitan de panduri al lui Tudor Vladimirescu. Tot aici există şi un cimitir, unde se afla o groapă comună, în care au fost înmormântaţi numeroşi martiri. La construcţia ei, au participat atât constructori locali, cât şi specialişti în construcţia de biserici bizantine, arhitect fiind, după cum aflăm din scrierile găsite în cărțile vechi de cult, de meșterul Ion Amman, adus de boierii locali (printre care cel mai de seamă fiind Giura, căpitan de panduri).

In fiecare an, in ziua de 30 ianuarie, sunt praznuiti Sfintii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu
Cuvantatorul si Ioan Gura de Aur. Ei au trait la sfarsitul secolului al IV-lea si inceputul celui urmator si fiecare dintre ei a avut o contributie esentiala la teologia crestina, fiind numiti "Protectori ai invatamantului teologic". Cei trei teologi sunt praznuiti si separat, insa, pentru a arata unitatea de invatatura, Biserica a randuit si o zi de praznuire comuna.

In cinstea sfinţilor Trei Ierarhi s-a mai vorbit şi de-a lungul lunii acesteia: la 1 ianuarie sfântul Vasile, la 25 sfântul Grigorie şi la 27 sfântul Ioan Gură de Aur. S-a vorbit şi aseară şi astăzi, însă ei sunt inepuizabili. Aşa de bogaţi…, în viaţa lor aşa de multe fapte au făcut şi aşa de frumos au scris, aşa de mult au scris, încât oricând se poate vorbi cu foarte mult folos despre ei. Opera lor este întinsă, volume întregi. E o colecţie numită Migne, în greceşte şi latineşte, volume întregi din operele lor. Şi aceşti bărbaţi au trăit puţin în comparaţie cu mulţi alţii, sfântul Vasile cel Mare a trăit numai cincizeci de ani, sfântul Grigorie mai mult, optzeci de ani şi sfântul Ioan Gură de Aur şaizeci şi ceva de ani. Insă în aceşti ani au lucrat şi s-au consumat pe ei, aşa cum o lumânare de ceară curată arde luminos şi nestingherit până când se topeşte, până la ultima picătură de ceară. Aşa au lucrat, aşa şi-au mistuit viaţa aceşti mari sfinţi ai Bisericii. Ii prăznuim şi separat, îi prăznuim şi împreună. Ii prăznuim separat pentru că au nişte deosebiri între ei, fără îndoială, sunt trei mari personalităţi. Dar îi sărbătorim şi împreună, pentru că au şi nişte calităţi care îi unesc. Vi s-a mai spus, ceea ce-i uneşte pe ei, pe aceşti trei sfinţi luminători ai Bisericii, sau trâmbiţele Duhului Sfânt, este în primul rând cultura lor extraordinară. Pentru că au învăţat şi ştiinţa veche, păgână, de până la ei şi au adâncit foarte mult sfintele Scripturi care sunt izvor nesecat de înţelepciune şi de idei. Deci această cultură, pe care toţi au avut-o, Vasile, Grigorie şi Ioan, îi uneşte pe toţi. Mai ales că trăiesc în acelaşi veac, veacul IV: cei doi se nasc, sfântul Vasile şi sfântul Grigorie, în 329; sfântul Ioan mai târziu, 347 şi la 407 moare, se stinge undeva în Cucuz.

Deci trăiesc în aceeaşi epocă şi în aceleaşi probleme de atunci: era lumea păgână care trecea către creştinism încet, încet şi, în acelaşi timp, [erau] foarte multe erezii, îndeosebi erezia lui Arie care a tulburat foarte mult Biserica lui Hristos [şi] care câştigase convingând şi pe împăraţii vremii de atunci. Mai ales pe Constanţiu, fiul lui Constantin cel Mare. Şi pe Valens, care a fost contemporan cu aceştia; cu sfântul Vasile cel Mare a avut [Valens] nişte scânteieri, nişte dialoguri, încât şi-a dat seama că atunci abia se întâlnea cu nişte episcopi care cu adevărat ştiau să-şi apere credinţa lor, doctrina în care cred şi pentru care mor.

In această epocă trăiesc toţi [trei], adăpaţi din vechea cultură şi din cea nouă, creştină. Insă fiind aşa de culţi, erau totuşi nişte oameni extraordinar de smeriţi, umili. Ştiau că totul le vine de la Dumnezeu şi nu-şi însuşeau nimic din meritele lor. In acelaşi timp, erau nişte oameni foarte generoşi, iubitori de străini, iubitori de bolnavi, iubitori de săraci, şi unii şi alţii, şi sfântul Ioan, în capitala imperiului şi sfântul Grigorie – a fost şi el patriarh la Constatinopol – şi sfântul Vasile cel Mare în Cezareea Capadochiei, patria lui. Foarte milostivi, au îndemnat şi cu cuvântul, rupând pungile bogaţilor şi revărsându-le săracilor, unificând, cât au putut ei să facă într-un timp destul de scurt, rupând aceste diferenţe între bogaţi şi săraci, cum nu ne putem închipui noi astăzi. Erau mari latifundiari care aveau moşii prin alte continente şi robi cu miile şi erau în acelaşi timp săraci şi necăjiţi care abia îşi câştigau pâinea de toate zilele. Au lucrat cu foarte multă energie, cu foarte multă putere, ca să deschidă inimile bogaţilor, să dăruiască acestor mulţimi sărace şi flămânde. Deci foarte generoşi şi iubitori de oameni, foarte omenoşi, aceşti sfinţi Trei Ierarhi.

Şi încă o calitate care a uimit lumea păgână: sfinţenia vieţii lor. Prin post, prin rugăciune, prin renunţarea la sine au devenit cu adevărat vase ale Duhului Sfânt, temple ale Duhului Sfânt cum spune sfântul apostol Pavel, nişte oameni cu adevărat sfinţi, plini de mireasma Duhului Sfânt, în toată fiinţa lor. De aceea au rodit aşa de mult în viaţa lor şi a rămas nemuritor tot ce au făcut ei, şi faptele şi scrisul lor.

Acestea ar fi, în general, calităţile care îi apropie,  însă… totuşi erau deosebiţi.  

Sfântul Vasile avea o statură înaltă, slab, negricios la faţă, cu o barbă mare, neagră — n-a avut timp să se înălbească, a trăit numai cincizeci de ani. Un om însă cu o extraordinară energie, încât nu se puteau ascunde de la ordinele lui: porunca lui era poruncă, trebuiau s-o împlinească numaidecât. Dacă şi împăratul Valens, şi Iulian Apostatul, duşmanii creştinilor, ai dreptei credinţe, nu aveau încotro! Vasile era cu adevărat un stâlp puternic peste care nu se putea trece, o mare autoritate omenească şi dumnezeiască, acest mare Vasile.

Sfantul Grigorie — colegul lui de studii şi prieten iubit, despre care se spunea: „sunt două trupuri, Vasile şi Grigorie, însă un singur suflet”, aşa era de mare această unitate între dânşii, asemănare în ceea ce este frumos şi bun. Sfântul Grigorie era de statură mijlocie, bătrân către sfârşitul vieţii sale, [cu] păr alb, pleşuv… Un ochi era bolnav, a fost lovit de cineva, anume când vorbea în Constantinopol despre Sfânta Treime… Arienii aruncau cu pietre în el, ca într-un netrebnic şi el nu s-a apărat, mergea şi vorbea în cinstea Sfintei Treimi. L-au lovit şi a suferit acest ochi. Insă era un om cu ochi duhovniceşti care au văzut clar Sfânta Treime şi a scris nişte lucruri cu mintea lui ageră care au rămas doctrinarii, au rămas nişte stâlpi, nişte făclii de luminare pentru toate veacurile creştine. O minte extrem de ageră şi în acelaşi timp o fire blajină, o fire duioasă, o fire foarte sensibilă. Sfântul Grigorie era şi un mare poet, a scris peste unsprezece mii de versuri. Viaţa lui toată e scrisă în versuri şi anumite minuni [sunt] povestite de el în aceste versuri. O fire de poet, de filozof şi de adânc teolog.

Sfântul Vasile cel Mare, între altele, pune bazele vieţii călugăreşti de obşte; el însuşi, ca şi sfântul Grigorie, au fost nişte mari călugări în acelaşi timp. 

Sfântul Ioan Gura de Aur

cu statura mijlocie — spune în Viaţa lui — avea capul mărişor, era puţin chel, [cu] părul negru, ochii strălucitori, pătrunzători şi avea îndeosebi o mare energie în a spune adevărul pe faţă. A mustrat pe Eudoxia cea vicleană şi trufaşă, împărăteasa Bizanţului care I-a şi aruncat de două ori în exil; datorită ei sfântul Ioan a murit mai devreme decât trebuia, aruncat într-un exil departe de patria lui şi de tronul său patriarhal. Insă sfântul Ioan avea o fire totuşi blândă cu cei săraci, cu cei necăjiţi, cu cei bolnavi, cu cei care aveau nevoie de ajutor, dădea tot ca să fie ajutaţi cu adevărat. Era foarte bogat, ca şi Grigorie şi ca Vasile cel Mare [care] au dat tot. Sfântul Ioan şi-a vândut averea sa şi a împărţit-o la săraci toată. A făcut case de milostenie, case de îngrijire a bolnavilor, a săracilor, a bolnavilor irecuperabili din Constantinopol, încât era un om cu adevărat dăruit altora. In predicile lui pe care le-aţi mai auzit, găsea toate mijloacele oratoriei lui extraordinare ca să-i convingă pe păcătoşi să se întoarcă la calea cea bună, plăcută lui Dumnezeu. El mustra, însă mustra cu foarte multă blândeţe, foarte multă bunătate, încât de la el plecau oamenii convinşi că trebuie să asculte de cuvântul lui, că e cuvântul lui Dumnezeu. Spre deosebire de ceilalţi, sfântul Ioan Gură de Aur ne covârşeşte cu graiul lui, cu puterea lui de evocare, de oratorie. Din ceea ce spun biografii lui de atunci şi de mai târziu, sfântul Ioan a rămas neîntrecut ca orator al Bisericii. Era mare orator în vremea aceea, Libanius, care i-a fost profesor de oratorie în vremea lui, însă de la el, de la Libanius încoace, sfântul Ioan a rămas cel mai mare orator al lumii, creştine în special.

sursa: http://www.cuvantul-ortodox.ro/2008/11/13/sfantul-ioan-gura-de-aur-cuvantul-incomod-al-adevarului-si-grija-neadormita-pentru-oile-cuvantatoare/